h1

Primul zbor… (filă ruptă din jurnal)

Octombrie 13, 2010

Era frig în acea zi… După o furtună de sentimente haotic împrăştiate, după o zi dureros de fierbinte, plouată în lacrimi… urma îmbrăţişarea lui, un fel de nod legat între două suflete confuze, al doilea nod şi evident… Urma zborul.

În stomac cresc iarăşi fluturi… însă cei mai frumoşi din viaţa mea. O izbitură, o alunecare forţată şi… nu mai simt pămînt sub picioare.

Puf, nori de vată… ori vata ca aceşti nori.

Doamne, am ajuns în Rai? am trecut dincolo de nori… e minunat, îmi taie răsuflarea desprinderea de tot ce este terestru şi micuţ, dar nu văd zei după nori!! Universul nu se închide după perdeaua cenuşie, incredibil de uşoară. Infinitul, ce mi se deschide în faţă mă bucură şi mă întristează totodată. Sunt neputincioasă… un fir de viaţă, în spaţiul acesta imens, viu sau inert cum o fi fiind! Limitele gândirii îmi sunt trădate acum, aici…

Îl înţeleg pe scumpul meu, rămas în aeroport, cînd îmi vorbea despre alte sfere şi noi posibilităţi de supravieţuire a omenirii. Sus, printre nori, ar fi mizerabil să ai gânduri strîmte. E prima dată cînd SF-urile, par să conţină un grăunte de adevăr pentru mine… şi prima dată cînd mă simt, un pic mai mult decât un muritor.

Respir greu şi vreau să plâng… Mi-e teamă să mă mişc ca nu cumva să dezechilibrez aripa stângă a avionului, pe care mă aflu. Gîndesc raţional şi înţeleg că exagrez.   E copilăreşte, e arhaic gândul! Hmmm… deci tot ce e arhaic, îmi este drag pentru că are iz de început şi copilărie.

Continuu să calculez prosteşte care este probabilitatea ca avionul acesta să se prăbuşească. 1 la 100? Nu sunt bună la mate şi îmi aleg altă îndeletnicire. Privesc imensitatea, care brusc îmi invadează fiinţa din creştet pînă în tălpi. Prin geam, se profilează oraşul… Îmi pare ridicol de mic, dar nemaipomenit de fermecător. Clipocesc mii de luminiţe colorate şi-mi pare că, din timp în timp, cineva deschide un fermoar, pentru a lăsa să se vadă un crâmpei din viaţa unor pitici de poveste. Şi eu de-acolo vin… Însă înălţarea aceasta, care învinge forţa gravitaţiei, mă face să mă simt un Guliver nefericit. Mă vreau pitic, mă vreau gigant… în minte, apar secvenţe din Inception. Aş vrea să risc şi să îmi trăiesc visul în vis. Să mă pierd acolo, în zona ne-exporată a imaginaţiei mele. În lumea mică ori în cea fără limite… Nu mai contează. Tot ce contează e să simt aproape o mână caldă, omenesc de caldă.

Era timpul cel mai frumos pentru zbor… la împerecherea zilei cu noptea, în prag de apus. Tot ce văd după geam, mă ademeneşte să sar. Un dor de nefiinţă, de ne-materie, mă cheamă să sfidez viaţa… Să sar, să sar! Instinctul morţii este la fel de intens ca cel al vieţii spunea unul dintre marii psihologi. Ar birui dacă nu aş fi legată de cîteva fiinţe de-acolo, din lumea mică. Însă nişte îmbrăţişări au o putere atît de uimitoare să ne lege unul de altul, încît instinctul morţii nu are nici o şansă să ne dezlege de ei, deci de viaţă…

Apoi mă plictisesc… Sunt dezamăgită! Îmi imaginam altă viteză de zbor… una cosmică, de maşină a timpului. Mă sufoc, o oră e prea mult pentru noianul meu de gînduri. Dacă tot nu am parte de viteză cosmică, vreau înapoi, pe pămînt. Acolo cel puţin gîndurile ne sunt cuminţi şi dorinţele protejate de orizont. Aterizăm.

Anunțuri

3 comentarii

  1. ştii, cândva demult şi eu vroiam să zbor.. de fapt, vroiam să merg în aeroport şi să văd avioane zburând, sincer vorbind.
    iar când am zburat, nu, nu la zbor şi la nori şi la înălţimi mă gândeam, ci la responsabilitatea faţă de ceea ce aveam în urmă şi în faţă. cred că m-am depărtat prea mult de viaţă concretă, m-am abstractizat şi m-am delimitat prea mult în mediul meu. iată că mă prinde mai mult textul tău despre zbor decât zborul în sine. teribil….


  2. Teribil… ce cuvant dulce daca il aud de la tine. 🙂
    Eu nu imi amintesc sa ma fi gandit la responsabilitati. Teribil… cum am putut?!


  3. si totusi…, felicitari!!!



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: