h1

O zi fericit de normală

Ianuarie 16, 2010

Deşi, în faţa fiecărui examen, ca de obicei sunt neliniştită şi îmi vibrează zgomotos în creieri informaţia acumulată pînă atunci, astăzi am avut parte de o surpriză. Liniştea…

De parcă, minunea albă de afară, fulgii aceia nepămînteşti ce cădeau peste faţă, îmi încărcau genele şi se aşezau haotic pe haină, ar fi fost nişte vînători iscusiţi de griji şi bătăi de inimă accelerate. Eram cu adevărat fericită, acel tip de fericire epicuriană care îţi cere “Să te bucuri cît mai mult cu putinţă, dorind cît mai puţin cu putinţă”. În acele momente cînd alergam spre universitate, nu îmi doream nimic, nici să reţin definiţiile pe care le detest, nici să iau cu orice preţ nota 10… nimic. Doar mă bucuram de cadrul de poveste, ce m-a surprins pentru nu ştiu cîte momente.

Seara, revenită acasă, cu un ceai aburind alături, cu privirea slobodă dincolo de geam, aş fi dorit să închid între paginile unei agende, fericirea mea de astăzi şi liniştea neobişnuită. E trecut de mult de miezul nopţii, însă paginile agendei au rămas tot…albe… ca zăpada de afară.

Nu aş fi avut pretenţia să văd înşirate elegant pe hîrtie versuri (de ceva timp nu mai pot să scriu versuri). Aş fi dorit să „înregistrez” secvenţa de viaţă. Atît.

Această întîmplare mă face să meditez – de ce cînd sufletul este copleşit de suferinţă, putem umple pagini întregi, cu descrieri amănunţite şi neobişnuit de expresive? De ce cînd suferim, suntem atît de creativi, însă în momente de relaxare şi fericire, nu putem crea?  Un articol citit nu demult în Jurnal de Chişinău îmi oferă un răspuns la întrebare.

„Problema e că, odată ajuns în orice fel de paradis, omul uită greul şi recidivează în a-l distruge mai devreme sau mai târziu. Dacă suferinţa este o admirabilă şcoală a cunoaşterii, se pare că, vorba lui Nicolae Steinhardt, cei mai mulţi dintre pământeni nu reuşesc să treacă clasa. »

Uimită la culme, citesc mai departe –

« studiile arată că cei care sunt trişti, în toane proaste şi chiar gândesc negativ câştigă în faţa celor cu creierul îmbibat de serotonină (hormonul fericirii). Sunt mai atenţi, mai vigilenţi, mai greu de păcălit, mai critici, mai realişti, se exprimă mai bine şi mai coerent în scris, iar abilităţile de comunicare se îmbunătăţesc simţitor. »

Ce aş prefera acum să aleg, să şterg această zi frumoasă, pentru a putea reveni la starea anterioară,cînd gîndurile curgeau uşor (ca de altfel, şi lacrimile sărate !) ori să adorm zimbind, păstrînd doar în agenda sufletului aceasta zi ? „Oamenii fericiţi şi normali nu scriu, trăiesc pur şi simplu” spunea Doina Ioanid, autoare de versuri.

Da… Sunt fericită să spun –  azi am avut o zi « normală »!

Anunțuri

2 comentarii

  1. ai dreptate. şi eu când sunt fericită nu vorbesc despre asta, doar trăiesc; Nu am motive să regândesc asta, doar continuu. De asta s-ar putea ca unii prieteni care nu mă văd zi de zi să creadă că sunt o salcie plângătoare, pentru că găsesc probleme despre care să le vorbesc, dar nu prea pot să le împărtăşesc bucuriile.

    cât despre articolul din Jurnal, sper să nu te influenţeze. „mai atenţi, mai greu de păcălit, mai critici, mai realişti, se exprimă mai bine şi mai coerent în scris” nu-i fac niciodată mai agreabili, şi nici fericiţi.
    ei bine, poate ar trebui să alternăm stările astea, dar nu te gândi prea mult la asta. ştiu cu cine vorbesc 😉


  2. absolubil, eu de ceva timp am observat atitudinea oamenilor atunci cînd le povesteşti lucruri triste, suferinţe. Nu faci decît să le aminteşti despre propriile lor probleme. Doar unii, cei mai apropiaţi pot să te asculte fără să le apari ca o „salcie plîngătoare”.
    cât despre articolul din Jurnal, era doar un argument în plus că suferinţa stimulează creativitatea, dar nu ne face nicidecum fericiţi.:)



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: